Meringue

Lady Elinor Fettiplace vorbea pe la 1604, intr-o carte de bucate specifica timpului si epocii, despre "white bisket-bread". Cind a murit, dupa alti 50 de ani de viata, cartea intra in posesia unei nepoate ca, dupa alti trei sute de ani, sa ajunga in miinile lui John Spurling si-a lui sotie, Hilary, sotie care a folosit-o in bucataria familiei timp de zece ani inainte de a scrie o alta, "Elinor Fettiplace’s Receipt Book — Elizabethan Country House Cooking" si pe care-o publica in 1986 la Viking Salamander in Londra.

Respectind oarecumva manuscrisul, Hilary Spurling descrie cartea lui Lady Fettiplace ca fiind "...mica, robusta, scrisa de mina, legata in piele si stantata in aur, cu lucrari realizate din resturi ciudate de manuscris latin medieval, precum si cu o inscriptie in partea din fata: "Lady Elinor Fetiplace. 1604."" 

Cum descrie insa Lady acei "white bisket bread" ?

"“To make white bisket bread.

Take a pound & a half of sugar, & an handfull of fine white flower, the whites of twelve eggs beaten verie finelie, and a little annisseed brused, temper all this together, till it be no thicker than pap, make coffins with paper, and put it into the oven, after the manchet is drawen.”

Absolut originala si geniala engleza secolului 17, nu-i asa? 

Si vine apoi  François Massialot, primul chef al lui Louis XIV, tot in sec. 17 si publica la 1692, in cartea lui de bucate, reteta pentru "baked beaten-egg-white-and-sugar", desert pe care tot el l-a si botezat... meringue.

Desi elvetienii din Meiringen isi aroga dreptul intiiului fauritor, italienii lui Gasparini ii imbunatatesc reteta, iar francezii lui Massialot ii dau tusa finala si literara, istoria a fost scrisa.

Ce-am facut noi, urmasii lui Lady Fettiplace si-a lui Massialot? Am temperat oarecumva cantitatile, am imprumutat caldura pe care-o folosim in coacerea meringue-lui ca apoi sa-i dam rang de nobil printre deserturi. Si pe buna dreptate pentru ca meringue e un clasic nobil, plin de rafinament si originalitate, asa cum poate, doar pe mesele Angliei georgiene mai puteai gasi.

Ingrediente si preparare:

3 albusuri

3 cescute de zahar

1/2 l-ta otet

Albusurile+otetul se bat spuma tare apoi se adauga, pe rind, zaharul, continuind baterea pina se obtine consistenta lucioasa si neteda. Se sprituiesc forme de albus pe hirtia de copt pusa-n tava apoi se dau la cuptor preincalzit si setat pe 110-130 C. Usa cuptorului sa fie intredeschisa iar timpul de coacere sa se rezume la 40-45 de minute. Se lasa sa se raceasca in cuptor.

Doua cite doua, bezelele se lipesc cu frisca lichida, batuta bine cu 1 l-ta de extract de vanilie. Se pudreaza cu zahar pudra.

Cam asta e reteta clasica de meringue. De la ea au pornit derivatiile cind, in spuma se adauga migdale macinate, nuci sau ciocolata, cind in frisca se pot adauga fructe si alte ingrediente. Rezultatul e oricum un bun, un atit de bun, un extraordinar dulce cu care nu ti-e rusine sa-ti primesti musafirii sau sa-ti rasfeti citeodata sufletul.

Enjoy !